duminică, 8 noiembrie 2009

Spovedanie









Mai cer o clipă, o clipă şi atât.
E mult o făramă de veşnicie
Să dai unui om ce în păcat s-a născut,
Să spună adio şi apoi să nu fie?

Te cer pe tine înger de lut.
În ceasuri şi ore şi în timp adormit,
Spre tine arhanghel din timpul trecut
Vise, speranţe şi gânduri trimit.

Mai iartă o dată un suflet murdar,
Mai iartă şi şterge cu un vechi minutar,
Mizeria şi acel păcat legendar,
Căci lacrimi amare şi calde presar.

Atâta mai cer. O clipă şi atât.
Să plec impăcat prin valuri aprinse,
Să ating cu un deget acel absolut,
Sa aflu mistere de ceaţă cuprinse.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu